Ședința dintre Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Gorj și experții Comisiei Europene a marcat un pas strategic în pregătirea regiunii pentru abandonarea cărbunelui. Sub egida Programului START al UE, dedicat regiunilor carbonifere, discuțiile s-au axat pe proiectul inovator de Centru Regional de Formare Profesională și Dezvoltare a Abilităților – o inițiativă care promite să redea speranța muncitorilor din minerit și energetică.
De ce este acest centru esențial?
- Context regional: Gorjul, cu peste 5.000 de angajați în sectorul carbonifer, se confruntă cu riscul șomajului tehnic pe măsură ce Complexul Energetic Oltenia închide progresiv centralele pe cărbune.
- Modelul START: Programul UE oferă asistență tehnică pentru a transforma fostele zone dependente de cărbune în huburi de economie verde.
- Obiective concrete: Centrul va oferi cursuri de energie solară, eoliană și management deșeuri, aliniate cerințelor pieței muncii din 2025.
Provocări neexprimate:
- Respingerea schimbării: Mulți muncitori vârstnici (45+ ani) refuză recalificarea din cauza stigmatului cultural.
- Fonduri insuficiente: Bugetul alocat (3 milioane euro) acoperă doar 30% din nevoile estimate.
- Birocrația lentă: Proiectul, planificat să fie funcțional în 2026, riscă întârzieri din cauza procedurilor de achiziție publică.
Comparație cu alte regiuni UE:
- Polonia (Silezia): A creat 15 centre similare între 2020-2023, recalificând 12.000 de muncitori.
- România (Hunedoara): Proiectul „Verde Viitor” a eșuat în 2022 din cauza lipsei de parteneriate private.
Centrul din Gorj are potențialul de a fi un pilot de succes, dar doar dacă autoritățile învață din greșelile trecutului. Fără implicarea angajatorilor privați (ex: OMV Petrom, ENGIE) și campanii agresive de conștientizare, acesta va rămâne un „centru fantomă”. Cât timp va mai dura până când România va trata tranziția verde ca o prioritate, nu ca un simplu exercițiu de imagine?
