Autoritățile din Ilfov au deschis un dosar penal în urma participării senatoarei Diana Șoșoacă la o comemorare a fostului lider legionar Corneliu Zelea Codreanu, eveniment desfășurat la troița din Tâncăbești. Conform Inspectoratului de Poliție al Județului Ilfov, cercetările vizează posibila încălcare a Ordonanței de Urgență nr. 31/2002, care interzice promovarea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni contra umanității.Evenimentul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică și a fost transmis live pe pagina de Facebook a Dianei Șoșoacă. În cadrul transmisiunii, un participant a menționat că se împlinesc 86 de ani de la asasinarea lui Codreanu și, deși acesta este considerat o persoană interzisă, “noi îl considerăm un mare patriot”. Diana Șoșoacă a adăugat: “E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”.Conform legislației în vigoare, promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității sau crime de război, precum și promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.Polițiștii continuă cercetările pentru identificarea tuturor persoanelor implicate în eveniment și pentru stabilirea măsurilor legale care se impun.Troița de la Tâncăbești a fost ridicată pe locul unde, la 30 noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu și alți 13 comandanți legionari au fost asasinați.
Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale, și-a exprimat în trecut aprecierea față de liderii Mișcării Legionare, inclusiv Corneliu Zelea Codreanu. Într-un interviu din 2021, Georgescu a declarat că îl consideră pe Codreanu drept “erou al neamului românesc”. Aceste afirmații au generat controverse și au atras atenția publicului și a presei. Este important de menționat că legislația românească, prin Ordonanța de Urgență nr. 31/2002, interzice promovarea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni contra umanității. Încălcarea acestor prevederi se pedepsește conform legii.
Declarațiile lui Călin Georgescu au fost criticate de diverse organizații și personalități publice, care au subliniat importanța respectării memoriei victimelor regimurilor totalitare și a evitării glorificării persoanelor responsabile de crime împotriva umanității.
Ce este Mișcarea Legionară? Organizația politică asociată cu antisemitismul, violența și colaborarea cu naziștii. De ce crime este responsabilă
Violența politică: asasinarea prim-ministrului I.G. Duca în 1933 și a istoricului Nicolae Iorga
Mișcarea a fost implicată în asasinate politice, inclusiv cel al prim-ministrului I.G. Duca în 1933 și al istoricului Nicolae Iorga în 1940.
În decembrie 1933, prim-ministrul liberal I.G. Duca a fost asasinat de un grup de legionari, numiți Nicadorii, pe peronul gării din Sinaia. Motivul atacului a fost decizia lui Duca de a interzice Garda de Fier, considerată o organizație extremistă și periculoasă pentru ordinea publică. Acest act de violență politică a șocat opinia publică și a consolidat imaginea Mișcării Legionare ca fiind o grupare radicală și predispusă la violență.
Nicolae Iorga, unul dintre cei mai respectați istorici și oameni politici din România, a fost asasinat de un grup de legionari, cunoscuți ca Decemvirii, pe 27 noiembrie 1940. Iorga era perceput de legionari ca un adversar, mai ales din cauza contribuției sale la arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu în 1938. Asasinarea lui Iorga a stârnit un val de indignare națională și internațională, dată fiind reputația sa ca intelectual și simbol al culturii românești.
- Rebeliunea legionară (1941)
Unul dintre cele mai sângeroase episoade ale Mișcării Legionare a fost rebeliunea din ianuarie 1941 împotriva regimului condus de generalul Ion Antonescu. Pe fondul tensiunilor politice dintre legionari și Antonescu, Mișcarea Legionară a organizat o revoltă care a fost însoțită de violențe extreme, jafuri și acte de vandalism.
Cel mai grav incident din timpul rebeliunii a fost pogromul împotriva comunității evreiești din București, în care zeci de evrei au fost torturați și uciși cu brutalitate. Cadavrele unora dintre victime au fost expuse în public sau spânzurate de cârligele din abator. Aceste atrocități au dus la o condamnare larg răspândită atât pe plan intern, cât și internațional.
- Colaborarea cu Germania nazistă
Mișcarea Legionară a dezvoltat o legătură strânsă cu Germania nazistă în anii 1930 și 1940, bazată pe afinități ideologice precum naționalismul extrem, antisemitismul și opoziția față de democrație. Germania nazistă a oferit sprijin moral și material legionarilor, văzând în ei un aliat ideologic în Europa de Est.
După preluarea puterii în România în cadrul guvernării legionaro-antonesciene din 1940, liderii mișcării au promovat o colaborare deschisă cu regimul nazist, sperând să obțină sprijin pentru consolidarea propriului control politic. Totuși, relația a fost complicată de ciocnirile interne dintre legionari și Ion Antonescu, pe care Germania l-a susținut în detrimentul lor. După înfrângerea rebeliunii legionare din 1941, mulți legionari s-au refugiat în Germania, unde au continuat să primească protecție și să desfășoare activități propagandistice pro-naziste.
