Comisia Europeană, condusă de președinta Ursula von der Leyen, își continuă activitatea după ce moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR) a fost respinsă categoric de Parlamentul European. Votul a demonstrat un sprijin solid din partea grupurilor centriste și pro-europene, în ciuda presiunii exercitate de partidele eurosceptice.
Votul din Parlamentul European: cifre și poziționări
Pentru a trece, moțiunea avea nevoie de o majoritate calificată de două treimi din totalul de 721 de deputați europeni. Totuși, doar 175 de voturi au fost în favoarea demiterii Comisiei, în timp ce 360 de deputați au votat împotrivă. Au fost înregistrate 18 abțineri, iar participarea totală la vot a fost de 553 de deputați.
Cei mai mulți susținători ai moțiunii au venit din partea grupurilor:
- ECR – Conservatorii și Reformiștii Europeni, din care face parte și AUR;
- Patrioții pentru Europa – grup dominat de Rassemblement National (Marine Le Pen) și FPÖ;
- ID (Identitate și Democrație) – cu partide ca AfD (Germania) sau Lega (Italia).
Ce urmărea moțiunea de cenzură?
Moțiunea a vizat întregul colegiu al Comisiei Europene, invocând motive legate de direcția pro-federalistă a UE, politica de migrație, cheltuielile bugetare și presupusa distanțare față de voința alegătorilor europeni.
Inițiatorul moțiunii, Gheorghe Piperea, eurodeputat român și jurist cunoscut pentru retorica anti-Bruxelles, a acuzat Comisia condusă de von der Leyen de abuzuri și decizii unilaterale, solicitând un reset politic.
De ce a eșuat moțiunea?
PPE (Partidul Popular European), cu 188 de deputați, s-a opus în bloc. Alături de ei, liberalii, social-democrații și verzii au format o majoritate solidă pro-europeană. Potrivit Politico, o schimbare de poziție a social-democraților ar fi fost decisivă: aceștia au fost convinși de concesiile făcute de von der Leyen, privind bugetul pentru politici sociale.
În timpul negocierilor de săptămâna trecută, Comisia a acceptat să nu reducă fondurile sociale din cadrul bugetului multianual până în 2035. În joc sunt peste 142 de miliarde de euro, dintre care 95 de miliarde din bugetul UE – fonduri care sprijină incluziunea socială, combaterea șomajului și dezvoltarea regiunilor defavorizate.
Implicații pentru viitorul Comisiei Europene
Respingerea moțiunii cu o majoritate confortabilă arată că, deocamdată, Comisia von der Leyen beneficiază de legitimitate politică și susținere parlamentară. Totuși, presiunile venite dinspre partidele de extremă dreapta și eurosceptice cresc, mai ales în contextul alegerilor europarlamentare din 2024, unde aceste formațiuni au câștigat teren.
Moțiunea inițiată de AUR împotriva Ursulei von der Leyen s-a transformat într-un test politic pentru coeziunea Parlamentului European. Rezultatul a fost clar: majoritatea a ales stabilitatea și direcția pro-europeană în detrimentul euroscepticismului. Totodată, episodul arată că negocierile politice, chiar și în culisele Bruxelles-ului, joacă un rol esențial în menținerea echilibrului.
🔗 Sursă oficială: Parlamentul European – Rezultatele votului
https://www.europarl.europa.eu/portal/en
citeste si: https://tele3.ro/ursula-von-der-leyen-propune-un-plafon-temporar-la-preturile-gazelor-naturale/