Un caz emblematic din comuna Dănești (sat Ungureni) pune în lumină paradoxurile legale și sociale ale violenței domestice. Un bărbat de 44 de ani a solicitat marți seara intervenția poliției, declarând că a fost agresat fizic de soția sa, de 38 de ani, în timpul unui conflict spontan. Deși polițiștii au emis un ordin de protecție provizoriu și au deschis un dosar penal pentru violență în familie, victima a refuzat să solicite îngrijiri medicale sau să depună plângere penală.
De ce renunță victimele la demersuri legale?
- Stigmatizare socială: Bărbații agresați de parteneri de sex feminin se confruntă adesea cu scepticism sau batjocură, mai ales în comunități rurale.
- Dependență economică: În unele cazuri, victima poate depinde financiar de agresor.
- Presiunea reconcilierii: Din motive culturale sau religioase, unele victime aleg să “îngroape” conflictul pentru a păstra aparența familiei.
Analiză juridică:
Ordinul de protecție provizoriu (valabil 5 zile) este un instrument util, dar insuficient dacă nu este urmat de măsuri permanente. Conform Legii 217/2003, poliția poate iniția dosar penal chiar și fără plângerea victimei, dar în practică, absența acesteia reduce șansele unei condamnări.
Statistici alarmante:
- În 2023, doar 12% dintre victimele masculine de violență domestică din Gorj au depus plângere penală (sursa: IGPR).
- 68% dintre dosarele de violență în familie se închid din cauza retragerii plângerii.
Acest caz nu este doar o relatare izolată – este un semn al sistemelor defectuoase de protecție a victimelor. Ordinul de protecție, deși vital, devine un “tigru de hârtie” fără sprijin psihologic și urmărire legală ageră. Cât timp va mai trata România violența domestică ca o “problemă privată” și nu ca o crimă?
