România este ţara din UE cu cei mai puţini tineri între 15 şi 29 de ani care lucrează în timpul studiilor (2%). La polul opus se află Olanda (73%), Danemarca (52%) şi Germania (45%).
Cele mai mari procente, pe țări, ale tinerilor care şi-au exprimat disponibilitatea pentru un loc de muncă şi au căutat în mod activ un job, au fost înregistrate în Suedia (13%), Finlanda (7%) și Olanda (6%). În schimb, tinerii din Ungaria, Cehia, România, Croația, Polonia și Lituania au fost cel mai puţin interesați în a-şi găsi un loc de muncă (sub 1%).
Defalcarea pe genuri arată că, în 2022, ponderea de participare a femeilor la educația formală a continuat să o depășească pe cea a bărbaților, în toate grupele de vârstă. Cele mai mari diferențe în acest sens au fost observate la nivelul categoriei 20-24 de ani (54% femei şi doar 45% bărbaţi). Totuşi, femeile au prezentat o probabilitate mai mare de a rămâne în afara forţei de muncă şi a sistemului de învățământ.
Diferențele observate în funcție de gen au persistat în toate grupele de vârstă, cele mai pronunțate fiind înregistrate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani. La nivelul acestora, 15% dintre femei și 7% dintre bărbați nu urmau nici studii şi nu erau nici angajaţi.
Eurostat subliniază că dinamica tranziției tinerilor de la educație formală la piața forței de muncă, care variază semnificativ între țările UE, poate fi influențată de sistemele naționale de educație, de disponibilitatea formării la locul de muncă, de caracteristicile pieței de muncă, dar și de factorii culturali.
