ROMÂNIA EDUCATĂ: Dispar peste 1.800 de laboratoare de informatică dotate cu tehnologie, în schimb apar aproape 10.000 de clase în plus ce vor fi dotate cu mobilier

Loading

Peste 2.000 de școli vor fi tăiate din țintele și jaloanele PNRR, de la dotarea laboratoarelor de informatică sau de la dotarea pentru reducerea abandonului școlar, după cererea de modificare făcută de Guvern / Jumătate din microbuzele școlare verzi dispar din plan / Reforma guvernanței sistemului amânată aproape 2 ani

Mai multe reforme din capitolul PNRR „România educată” au fost „corectate” de Ministerul Educației, conform unui document transmis de Guvern, vineri, la Comisia Europeană, obținut de G4Media.ro și Economedia.ro, consultat de Edupedu.ro. Dispar peste 1.800 de laboratoare de informatică dotate cu tehnologie, 330 dintre școlile care ar fi trebuit să fie dotate prin PNRAS și 10% dintre școlile care ar fi trebuit renovate. Jumătate dintre microbuzele electrice școlare, prevăzute în PNRR sunt scoase din plan, conform documentului. În schimb apar aproape 10.000 de clase în plus ce vor fi dotate cu mobilier, față de varianta inițială a proiectului.

Guvernul a trimis, vineri, la Bruxelles, o cerere de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la care a adăugat și un nou capitol pentru energie, RePowerEU. Economedia și G4media.ro au obținut documentul integral.

Din Investiția 4, a componentei de Educație, „sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar”, dispar 330 de școli. În loc de 2.500 de școli în Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), acum vor fi cu 13,2% mai puține, adică 2.170. Niciun oficial din Ministerul Educației, inclusiv ministrul, nu a pus public problema acestei reduceri a numărului de școli din PNRAS, școli cu cea mai mare nevoie de intervenție. Reamintim că răspunsul pentru cel mai recent apel pentru acest program este întârziat. În document, autorii cererii trimise la Bruxelles dau vina pe perioada grevei și pe lipsa de personal pentru evaluarea aplicațiilor. Susțin că greva a durat „aproape o lună”.

„Amânarea celei de-a doua runde a avut mai multe motive. Dar cel mai important se datorează grevei din învățământ care a durat aproximativ o lună (mai-iunie 2023) și care a avut un impact asupra calendarului examenelor și evaluărilor naționale. Astfel, activitatea didactică a fost prelungită pentru recuperarea orelor și lecțiilor didactice, iar personalul implicat în depunerea proiectelor, precum și personalul selectat pentru evaluarea acestora, nu a fost disponibil pentru activitățile planificate conform calendarului de realizare a obiectivului, deci pentru depunerea proiectelor. Prelungirea termenului este necesară, de asemenea, pentru a relansa cel de-al doilea apel în vederea atingerii obiectivului. Ministerul Educației se pregătește să relanseze apelul pentru școlile care nu au reușit să se înscrie, având în vedere criteriile obiective (de exemplu, greva) care au afectat funcționarea echipelor de conducere ale școlilor”, scriu autorii documentului.

Termenul a expirat pe 21 august, iar de atunci nu există niciun termen nou anunțat pentru lista proiectelor finanțate. Termenul până la care proiectul ar trebui să ajungă la final este și el amânat cu un an, până pe 30 septembrie 2024.

„Propunerea de scădere a indicatorului cantitativ legat de obiectivele de investiții din analiză se bazează pe calculul descris mai sus, reprezentând o scădere proporțională cu impactul creșterii prețurilor pe baza datelor oficiale ale INS. Tabelul anexat conține indicatorii cantitativi actualizați în conformitate cu metodologia descrisă. Am efectuat analiza cu ajutorul financiar nerambursabil inițial (runda I, 200.000 de euro) și, de asemenea, cu bugetul rundei a II-a (care a fost majorat la 300.000 de euro pentru a asigura acoperirea costurilor pentru toate activitățile școlilor beneficiare). În Runda 1, aplicând corecția de preț la bugetul de 200.000 de euro, rezultatul este de 1.331 de unități de învățământ, iar în Runda a 2-a, aplicând corecția de preț, rezultatele sunt: 944 unități de învățământ.
Având în vedere că în Runda I 1.409 școli au fost cotate mult mai bine și au devenit eligibile și că în Runda a II-a sunt înregistrate 693 de școli candidate, și făcând media ponderată între categoriile de costuri, ținând cont de indicatorii INS, propunem ca fiind realist totalul unităților beneficiare de subvenție 2.170”, scriu cei de la Ministerul Educației.

1.810 școli, din lista inițială de minimum 5.200, nu vor mai fi echipate cu laboratoare de informatică. Concret, vor fi doar 3.390 de școli, conform propunerii de la Investiția 9 a Componentei 15, „Asigurarea echipamentelor și resurselor cu tehnologie digitală pentru școli”. Propunerea Ministerului Educației a fost argumentată prin faptul că față de momentul 2021 când a fost scris PNRR, standardele minimale de dotare aprobate și costurile echipamentelor prevăzute în acestea au crescut cu 34,8%, iar în loc de 18.385 de euro cât era în 2021 estimat costul cu dotarea unui laborator de informatică, acum ar fi 24.783 de euro.

Peste 10% (31.596 de m2 ) din suprafață școlară care ar fi trebuit să beneficieze de renovare structurală pentru asigurarea sustenabilității (total 300.000 m2) a fost eliminată din planul inițial, la cererea autorităților române, conform documentului consultat de Edupedu.ro. Tot aici numărul școlilor verzi care ar fi trebuit să fie construite de la zero a fost redus – suprafața eliminată din PNRR a fost de 4.887 m2 din totalul de 46.400 m2 .

Numărul microbuzelor școlare electrice a fost tăiat la jumătate, fără niciun anunț prealabil sau fără să fie expusă public situația de către vreun oficial al Ministerului Educației. De la cele 3.200 de microbuzele școlare electrice destinate transportului elevilor din localitățile izolate din zonele rurale, câte erau în PNRR, acum Ministerul Educației a solicitat să mai rămână doar 1.600. Inițial, termenul până la care microbuzele electrice ar fi trebuit să fie achiziționate și utilizate era 30 iunie 2023, dar nu a fost respectat, așa că guvernanții cer un nou termen – finalul anului viitor – 31 decembrie 2024.

Chiar săptămâna trecută Ligia Deca a vorbit despre PNRR și despre aceste microbuze electrice pentru elevi, în Maramureș, unde a fost la un eveniment organizat de Consiliul Județean. Ministra nu a spus însă niciun cuvând despre intenția instituției pe care o conduce sau a sa de a tăia jumătate din microbuzele verzi din PNRR sau de a reduce fondurile pentru anumite reforme.

O modificare în favoarea școlii este termenul de 5 ani care va fi folosit ca reper pentru școlile care vor să își mobileze clasele cu banii europeni. Adică în varianta inițială puteau aplica pentru programul de mobilier doar școlile care nu mai mobilaseră clasele în ultimii 10 ani. Ministerul Educației scrie în proiectul de modificare, consultat de Edupedu.ro, că a derulat o analiză în septembrie 2022 și că datele strânse de inspectoratele școlare au arătat că ar fi fost doar 41.337 de clase care nu mai fuseseră mobilate în ultimii 10 ani, mult sub ținta din program, care prevedea minimum 75.000 de clase dotate cu mobilier. Astfel, Ministerul Educației a solicitat să fie eligibile clasele care nu au mai fost dotate în ultimii 5 ani, astfel că s-au strâns 89.218 clase. „În urma apelului de proiecte, în cererile de finanțare depuse de beneficiari au fost solicitate pentru a fi mobilate 84.601 săli de clasă/spații de grupă din unitățile de învățământ preuniversitar/spații pentru activități extrașcolare din unitățile conexe eligibile. Dintre acestea, 906 sunt pentru palate și cluburi ale copiilor,” conform documentului.

În același capitol, „Dotarea sălilor de clasă și laboratoarelor/atelierelor școlare în sistemul preuniversitar”, Ministerul Educației a propus includerea cabinetelor școlare la finanțare după ce au început să depună cereri de finanțare beneficiarii apelului de proiecte pentru laboratoare școlare și ateliere de practică. A reieșit necesitatea dotării cu mobilier și materiale didactice a 4.081 de laboratoare de științe, cu echipamente digitale a 3.730 de laboratoare de științe și cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a 10.260 de cabinete școlare.

„Reforma guvernanței sistemului de educație școlară și profesionalizarea managementului”, adică Reforma 7, jalonul #495. Ar fi trebuit să fie gată în trimestrul 1 din 2023, dar Ministerul Educației propune să fie termenul prelungit până în trimestrul 3 2024. Până atunci ar trebui să fie organizate noile Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (DJÎP) în locul actualelor inspectorate.

Platforma de evaluare, proiectul de 78,59 milioane de euro pe care oficialii din Ministerul Educației l-au tot anunțat, are parte de o amânare. Instituția susține că nu are cum să fie gata în trimestrul 1 din 2024, cum era prevăzut, pentru că nu a fost încă declanșată licitația, iar implementarea proiectului ar putea dura aproape 2 ani, așa că noul termen propus este trimestrul al 3-lea 2025. Edupedu.ro a scris recent că specificațiile cadru pentru viitoarea platformă de evaluare standardizată a Ministerului Educației sunt similare cu cele ale unei platforme private și că asta ar putea ascunde o licitație cu dedicație.

„Ținând cont de aceste etape, de termenele de elaborare a noilor planuri-cadru, dar și pe baza informațiilor disponibile în acest stadiu incipient, precum și a opiniei exprimate de participanții la consultarea publică privind documentul conceptual, și anume termenul de finalizare de 24 de luni, precum și faptul că analiza, în elaborarea conceptului, a pornit de la necesitatea de a avea un ecosistem adaptat la nevoile sistemului de învățământ preuniversitar românesc, ceea ce a condus la imposibilitatea de a utiliza produse “on the shelf”, generice sau dezvoltate pentru alți beneficiari, estimăm că timpul de implementare a unei astfel de platforme poate fi de aproximativ 14-16 luni de la semnarea contractului de implementare a platformei, în funcție de resursele alocate, ceea ce conduce la necesitatea prelungirii termenului de îndeplinire a jalonului #498 din T1 2024 până în T3 2025”, cere Ministerul Educației.

Modificări importante pe alte capitole, în afară de Educație: Executivul taie granturi totale de 740 de milioane de euro pentru spitale existente și noi, infrastructură prespitalicească, dotări pentru ATI nou-născuți și altele; se taie cu 270 milioane de euro finanțarea pentru împădurire, se taie finanțări de 95 milioane de euro de la punctele de încărcare de vehicule electrice și 180 de milioane de euro de la pistele pentru biciclete; se reduc cu 400 de milioane de euro împrumuturile planificate pentru infrastructura de gaze din Oltenia. În schimb, unul dintre cele mai importante proiecte adăugate este „Casa pentru eficiența energetică”, prin care Guvernul vrea să finanțeze cu 534 milioane de euro instalarea de panouri fotovoltaice pentru 34.000 de gospodării.

Tele3