Un nou caz de trafic de droguri lovește județul Vâlcea, aducând din nou în atenție fenomenul tot mai extins al culturilor ilegale de cannabis în mediul rural românesc. Joi, 13 iunie 2025, procurorii DIICOT au dispus reținerea unui bărbat în vârstă de 40 de ani din comuna Copăceni, bănuit că a pus la punct o seră improvizată pentru cultivarea și vânzarea de droguri de risc – mai exact, cannabis.
Potrivit informațiilor oficiale, anchetatorii au efectuat o percheziție la domiciliul suspectului, unde au descoperit 44 de plante de cannabis în ghivece, aflate în diverse stadii de dezvoltare. Tulpinile măsurau între 60 și 140 de centimetri, iar întreaga încăpere fusese transformată într-o seră cu instalații speciale pentru iluminare, ventilație și irigare automată.
Alături de plante, procurorii au ridicat fertilizanți, un grinder folosit pentru mărunțirea plantei, precum și alte materiale ce ar putea constitui probe în dosar. Toate acestea indică nu o activitate ocazională sau pentru consum propriu, ci o structură bine pusă la punct, cu intenție clară de comercializare.
Reținut și propus pentru arestare preventivă
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat Tribunalului Vâlcea cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Acesta este acuzat de săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, faptă prevăzută de Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Pedeapsa prevăzută de lege variază între 2 și 7 ani de închisoare.
Cannabisul – între legalizarea internațională și realitatea românească
Deși în multe state europene și americane consumul și chiar cultivarea cannabisului pentru uz personal a fost parțial legalizată, în România legislația este încă strictă. Cannabisul este considerat drog de risc, iar atât deținerea, cât și cultivarea, fără autorizație legală, sunt considerate infracțiuni grave.
Această situație ridică din nou întrebări cu privire la necesitatea unei dezbateri reale în România despre reglementarea cannabisului, măcar pentru uz medical, având în vedere și exemplele din alte țări europene. Totodată, fenomenul culturilor ilegale pare să ia amploare în zone rurale slab supravegheate, unde casele vechi și gospodăriile izolate devin „laboratoare verzi”.
Cazul de la Copăceni este doar unul dintr-o serie tot mai lungă de astfel de incidente care arată că traficul și cultivarea de cannabis nu mai sunt fenomene izolate în România. Lipsa unor măsuri clare, lipsa de informare, dar și tentația banilor rapizi fac ca tot mai mulți români – chiar și din zone aparent liniștite – să se implice în astfel de activități.
Este esențial ca autoritățile nu doar să pedepsească aceste fapte, ci să vină și cu soluții reale: programe de prevenție, educație anti-drog, dar și un cadru legal modernizat, care să țină cont de evoluțiile internaționale și realitățile de pe teren.
About the Author
