Fostul președinte Traian Băsescu își recapătă toate drepturile pierdute în 2022, după ce Curtea Constituțională a României a decis că legea prin care i-au fost retrase este neconstituțională.
Legea care i-a tăiat beneficiile a fost anulată complet
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți, 1 iulie 2025, să admită excepția de neconstituționalitate ridicată de Traian Băsescu împotriva Legii nr. 243/2021. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, semn clar că întreaga construcție legislativă a fost considerată nefondată și periculoasă.
Legea modificase în 2021 Legea nr. 406/2001, interzicând acordarea beneficiilor de fost președinte celor declarați definitiv colaboratori ai fostei Securități. Pe baza acestei legi, Administrația Prezidențială îi retrăsese lui Traian Băsescu indemnizația lunară, locuința de protocol, paza SPP și personalul administrativ.
CCR: Legea e neconstituțională în ansamblu
Curtea a explicat că Legea 243/2021:
- încalcă principiul legalității, conform art. 1 alin. (5) din Constituție,
- este retroactivă, ceea ce contravine art. 15 alin. (2),
- nu prevede dispoziții tranzitorii, afectând direct drepturi deja dobândite.
Pe scurt, legea a fost aplicată retroactiv și folosită ca un instrument de pedepsire post-factum, fără a respecta cadrul constituțional. Astfel, CCR a declarat-o neconstituțională în întregime, iar efectele deciziei sunt obligatorii pentru toate instituțiile publice.
Procesul în care a fost ridicată excepția
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Traian Băsescu în dosarul nr. 2798/2/2022, aflat pe rolul Curții de Apel București. Fostul președinte a contestat decizia Administrației Prezidențiale de a-i retrage beneficiile.
În centrul disputei s-a aflat sintagma:
„nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al securității sau de colaborator al acesteia”, introdusă prin Legea 243/2021.
Ce a spus Băsescu și cum a argumentat CCR
Fostul președinte a susținut că prevederea încalcă:
- principiul neretroactivității legii,
- dreptul la un proces echitabil,
- și egalitatea în fața legii.
Curtea a fost de acord și a decis că nu poate fi permisă sancționarea prin legi adoptate ulterior pentru fapte comise înainte de apariția legii. Deși nu neagă colaborarea cu Securitatea, CCR consideră că aceste fapte nu pot duce automat la pierderea unor drepturi deja acordate legal.
Ce urmează: beneficii înapoi și un precedent periculos
Decizia CCR produce efecte imediat după publicarea în Monitorul Oficial. Prin urmare, Traian Băsescu poate cere restituirea tuturor drepturilor retrase:
- indemnizație lunară,
- locuință de protocol,
- pază permanentă SPP,
- personal administrativ.
Mai grav este că această decizie ar putea duce la prăbușirea întregii arhitecturi legislative privind retragerea beneficiilor pentru colaboratorii fostei Securități. Cu alte cuvinte, și alți foști demnitari aflați în situații similare ar putea cere drepturile înapoi, indiferent de trecutul lor.
O decizie care rescrie regulile postcomunismului
Această decizie a Curții Constituționale ridică mari semne de întrebare cu privire la rolul justiției în condamnarea simbolică a colaborării cu regimul comunist. În loc să întărească memoria istorică și respectul față de victimele Securității, România pare că se întoarce în timp, protejând prin Constituție privilegii chiar și pentru cei dovediți colaboratori ai poliției politice.
Este o lecție dureroasă despre cum drepturile individuale cântăresc mai mult decât memoria colectivă, chiar și atunci când adevărul istoric este deja dovedit.
citeste si: https://tele3.ro/de-ce-l-a-sunat-basescu-pe-marin-condescu/
