Parcă a fost ieri… sau toamna trecută…
Așa începe monografia festivalului folcloric de la Dragotesti, scrisă acum mai bine de două decenii de eminentul dascăl și animator cultural Nicolae Vlad, el însuși o pagină de istorie a vieții dăruită în totalitate comunității care l-a zămislit și pentru care a ars ca o flacără pe altarul valorilor de neșters ale neamului său.
Povestea acestui crâmpei zugrăvit în cele mai grăitoare culori ale existenței în demnitate din acest colț de românitate începe acum mai bine de o jumătate de veac. În acele vremuri tulburi ale istoriei neamului românesc, la confluența vailor framantatului jilț, frica din conștiințe a fost răpusă categoric de flacăra demnitătii naționale , definitiv și irevocabil.Atunci stranepotii celor care au înfruntat cu piepturile goale represiunea răscoalei de la 1907 , au dat în cea mai neagră perioadă a Stalinismului Românesc o palmă neaoș românească dictaturii , transformând o manifestare sintetizată, într-o sărbătoare a bucuriei la români. Acest gest al curajului de a fi român într-o societate fără vre- o licarire de speranță a fost plătit de spiritele libere ale acelor vremi cu sute de ore de anchetă și cu ani grei de pușcărie comunistă. Cum grăiește monografia- cartea de aur a sacrificiilor născute din dorința acestei comunități de a respira o boare de libertate într- o lume condamnată să trăiască fără speranță, această dorință a înflorit udata cu sângele celor care au îndrăznit să viseze la un crâmpei de libertate. Dar Dumnezeu a vrut ca aceste sacrificii sa nu se piardă în van, și comunitatea a avut parte de înlesnirea de a-și putea sărbătorii tradițiile milenare în prag de toamnă, acceptând să fie marcat evenimentul că o sărbătoare a recoltei.
Spicuind în continuare din faptele așezate între coperțile monografiei considerată o istorie a comunității care nu s-a îndoit în fața furtunilor istoriei aflăm alte dovezi ale mîndriei de a fi liber în țara ta.
Astfel , an de an la ceasul cand rodul viței se jertfeste pentru nemurirea vinului sfânt, în poiana în care s-au răsculat străbunii lor la 1907 , traitorii de ieri , de azi și dintotdeauna ai Dragotestilor încing o horă a înfrățirii celor ce simt și trăiesc românește.
Pe final să lăsăm cronicarul să dea glas celor ce s-au întâmplat și or să se întâmple și dincolo de cumpăna veacurilor în locul în care românismul a învins stalinismul prin înțelepciunea unor oameni care au pus demnitatea natională mai presus decât propria existență pămînteană.
Pentru cinstirea întru eternitate a faptelor lor s-a împămîntenit ca în fiecare an să fie evocate faptele tuturor eroilor care s-au sacrificat pentru libertate la Dragotesti. După slujba într-u nemurire a faptelor înscrise pe nepieritoarele file a cărții veacurilor, urmează sărbătorirea celor mai talentați dintre fiii comunității , cei care sunt chemați să spună prezent la întâlnirea cu istoria.
